BIOLOGIE CELULARA SI MOLECULARA PDF

TEMA:Transportul membranar Transportul membranar Efectuarea transportului prin membrane sau prin plasmalema este asigurata de proprietatea membranelor sau a plasmalemei de permeabilitate selectiva. Se disting mai multe tipuri de transport, in functie de: consumul energetic: transport pasiv fara consum de energie si transport activ cu consum de energie prin intermediul ATP ; marimea moleculei transportate: transport de ioni molecule mici , transportul macromoleculelor numarul substantelor transportate sistem uniport, cotransport simport, antiport. Ca exemplu pentru difuziunea simpla prin stratul dublu lipidic putem lua patrunderea substantelor liposolubile conform coeficientului de partitie intre ulei si apa. Overton a constatat faptul ca patrunderea substantelor in celule este proportionala cu solubilitatea substantelor in lipide, masurata prin coeficientul de partitie al substantei intre ulei si apa.

Author:Zolonos Kisida
Country:Cambodia
Language:English (Spanish)
Genre:Music
Published (Last):25 November 2004
Pages:491
PDF File Size:1.54 Mb
ePub File Size:1.85 Mb
ISBN:604-9-74179-230-6
Downloads:87328
Price:Free* [*Free Regsitration Required]
Uploader:Tojagami



Jonctiunile stranse joaca rolul unor bariere dotate cu permeabilitate selectiva care separa doua medii fluide de o parte si de alta a doua celule aflate in contact.

Impreuna cu jonctiunile de adezivitate in banda formeaza, la nivelul celulelor epiteliale o unitate functionala denumita complex jonctional apical. La magnificatii importante, aceste creste apar formate din lanturi de proteine sferice de nm diametru; la formarea jonctiunii stranse participa mai multe lanturi de proteine sferice de fiecare parte fig. Functiile jonctiunilor stranse Bariera realizata de jonctiunile stranse prin intermediul lanturilor proteice compuse din ocludine constituie un element rezistiv in calea de transport paracelular a solvitilor.

Astfel, 2 medii sunt separate aproape complet si selectiv in functie de starea functionala a jonctiunilor stranse. Joaca un rol deosebit la nivelul celulelor epiteliului intestinal si al barierei hematoencefalice.

La nivelul intestinului subtire, jontiunile stranse dintre enterocite realizeaza separarea lumenului intestinal de sistemul vascular printr-o bariera dotata cu permeabilitate selectiva.

Pentru a traversa aceasta bariera, moleculele simple, ionii sau apa trebuie sa urmeze 2 cai: transportul paracelular sau transportul transcelular.

Jonctiunile stranse impiedica tocmai transportul paracelular, dar nu complet, deoarece chiar si la acest nivel, spatiul intercelular este de circa A. Astfel, apa poate trece de jonctiunile stranse relativ usor in timp ce majoritatea ionilor si a macromoleculelor mici sunt aproape complet blocate. Monozaharidele si aminoacizii sunt incapabili de a traversa bariera pe cale paracelulara, fiind obligati sa abordeze calea transcelulara. Jonctiunile stranse contribuie la mentinerea asimetriei membranare in celulele epiteliale.

Aceasta asimetrie reprezinta o necesitate a transportului transcelular. In celulele epiteliale polarizate, compozitia plasmalemei polului apical este diferita de cea a regiunii bazolaterale.

Jonctiunile stranse contribuie la mentinerea domeniilor proteice prin impiedicarea difuziunii in planul membranei. Mentinerea domeniilor proteice permit transferul vectorial al moleculelor intr-un singur sens. De exemplu, glucoza este transportata din lumenul intestinal spre fluxul sangvin si nu invers, deoarece transportorii de import sunt localizati la polul apical iar cei de export sunt localizati la polul bazal.

Jonctiunile stranse nu sunt identice din punct de vedere functional. Selectivitatea permeabilitatii acestor jonctiuni este raportata in special la transportul de sodiu. La nivelul barierei hematoencefalice aceste jonctiuni sunt localizate intre celulele endoteliale capilare.

Bariera hematoencefalica celulele endoteliale cuplate prin jonctiuni stranse permite trecerea unor substante ca glucoza, drogurile, alcoolul - din sange in LCR, CO2 - din LCR in sange.

Majoritatea antibioticelor trec destul de dificil, de aceea pot aparea dificultati in tratamentul patologiei infectioase la nivelul SNC. Jonctiunile de adezivitate La nivelul tesuturior, celulele sunt mentinute laolalta prin diverse tipuri de jonctiuni; dintre acestea, mai importante pentru adezivitatea fizica dintre celule sau dintre acestea si mediu, prezentam mai jos jonctiunile de adezivitate.

Aceste jonctiuni joaca roluri fundamentale in determinarea si mentinerea organizarii tisulare. In functie de conectare si moleculele de cuplare transmembranare, jonctiunile se pot imparti in: a.

Jonctiuni cu situsuri de fixare pentru actina. Jonctiunile celula-celula se mai numesc si aderente in centura zonula adherens - ZA - la nivelul celulelor epiteliale. Sistemele de adezivitate cu cadherine functioneaza si in celulele care prezinta contacte intercelulare extinse fara a prezenta jonctiuni definibile din punct de vedere morfologic.

Jonctiunile de adezivitate se gasesc in special la nivelul celulelor epiteliale unde formeaza o banda continua zonula adherens care inconjoara interiorul fiecarei celule din complex.

Jonctiuni celula-matrice se realizeaza sub forma contactelor focale placi de adezivitate. Ele fac legatura dintre elementele actinice si matricea extracelulara. Se ataseaza la aceasta matrice prin proteine numite integrine. Atasarea integrinelor la actina este mediata de proteine ca talina, a-actinina, vinculina. Jonctiuni cu situsuri de fixare pentru filamentele intermediare.

Jonctiuni celula-celula - desmozomii Sunt jonctiuni in forma de buton care conecteaza 2 celule, avand rolul de a distribui fortele de tractiune si de forfecare care apar intre acestea. La nivelul lor se descriu o serie de structuri specializate care faciliteaza conectarea citoscheletelor celor 2 celule. Astfel, prin intermediul desmozomilor intra in contact filamentele intermediare ale celulelor adiacente. In structura desmozomului intra 2 placi citoplasmatice, una de fiecare celula in care sunt ancorate elemente ale citoscheletului fiecarei celule in parte filamentele de keratina in cazul celulelor epiteliale si filamentele de desmina in cazul celulelor miocardice.

Jonctiuni celula-matice: hemidesmozomii. Sunt similari desmozomilor cu deosebirea ca fac legatura dintre celula si matricea extracelulara. Un exemplu sunt hemidesmozomii care ataseaza celulele epiteliului intestinal enterocitele la membrana bazala o specializare a matricei extracelulare la limita dintre epiteliu si tesutul conjunctiv.

La nivelul epiteliilor, hemidesmosomii determina o rigiditate si o rezistenta crescute. Jonctiuni de comunicare de tip GAP sinapse chimice Jonctiunile de tip GAP reprezinta modalitati de comunicare directa intre celule si sunt distribuite pe suprafetele laterale ale celulelor adiacente, permitand schimbul de molecule mici.

Astfel, prin aceste jonctiuni trec ioni - deci curent electric - eveniment important in evitarea intarzierilor la nivelul sinapselor. Jonctiunile gap sunt prezente si in tesuturile non-neuronale unde deservesc procesele de integrare metabolica prin schimbul de ioni si molecule mici - AMPc Da , precursorii ADN si ARN, glucozafosfat Da.

Functii: a. In cadrul cooperarii metabolice o celula preia de la celulele vecine substante pe care nu le poate sintetiza. Un component important care poate trece prin jonctiunile gap este AMPc care actioneaza ca mesager secund intracelular. Asa cum s-a explicat anterior, cresterea AMPc este consecutiva stimularii hormonale diverse.

Trecerea AMPc are o semnificatie deosebita; astfel, cresterea concentratiei intracelulare post-stimulare a AMPc duce la cresterea concentratiei sale si in celulele vecine de exemplu, in cadrul unui epiteliu , initiind simultan acelasi tip de raspuns metabolic. Astfel, deteriorarea unei celule impiedica, prin inchiderea jonctiunilor gap, raspandirea mesajului biochimic de leziune, protejand celulele vecine.

CATALOGO DAIKIN AIRE ACONDICIONADO PDF

BIOLOGIE CELULARA SI MOLECULARA - Transportul membranar

Stiintele biomedicale contemporane sunt dominate de aportul conceptual si metodologia uneia dintre cele mai noi si moderne ramuri, biologia celulara si moleculara. Datorita progreselor spectaculoase realizate pana in prezent in intelegerea mecanismelor celulare si moleculare, cu largi implicatii medicale, teoretice si aplicative, biologia celulara si moleculara a inceput sa-si ocupe locul binemeritat in curricula facultatilor cu profil medical si biologic. Disciplina in continua dezvoltare, cu un profund caracter integrativ si interdisciplinar, este rezultatul unei indelungate evolutii inregistrate in studiul celulei atat sub aspect morfologic, functional, cat si molecular. Ea studiaza structurile functionale si fenomenele biologice generale, comune tuturor celulelor, celula ideala, unitate elementara a lumii vii, rezultatul unei indelungate evolutii, cu o ordine interna complexa, ce ii confera capacitatea de crestere, dezvoltare, reproducere, organizare dinamica aflata in relatii de echilibru cu mediul inconjurator.

BUS EIREANN 111 PDF

Biologie celulară

.

ENTE FEBI PDF

Elemente de biologie celulară şi moleculară

.

AUTODEFINIDOS PARA IMPRIMIR EN PDF

Biologie celulară şi moleculară

.

Related Articles